» Transant
» Meditatii & eseuri
''Piatra pe piatra...''
    Stateam zilele acestea si ma gandeam ca nu de putine ori in viata am dori sa-i aratam lui Isus ceea ce am realizat in timp si sa ne bucuram impreuna cu tot cerul de biruinte, fapte frumoase, nori pe care i-am triblat si zile grele din care pana la urma am iesit cu  fruntea sus ; asa au facut si ucenicii in Matei 24 :1 cand  l-au luat pe Isus sa-i arate constructia impunatoare a Templului, constructie la care probabil au purtat si ei o galeata de mortar sau o piatra sau poate ca au donat o suma de arginti, si uite asa, nu, ce tare ar fi trebuit sa se bucure si Isus ca doar  pana la urma era  si asta o realizare, pe cont propriu...sau nu ? Si Isus imprevizibil cum era de multe ori, in loc de laude, periute, « hug-uri », le da un raspuns care in loc sa-i maguleasca le deschide ochii ca sa poata privi lumea, lucrarile lor, aparentele bucurii, palidele realizari, ca fiind aspecte trecatoare ale vietii prin care trebuie sa treaca fara sa stationeze deloc... »Vedeti voi toate aceste lucruri ?Adevarat va spun ca nu va ramanea aici piatra pe piatra, care sa nu fie daramata. »

    Ce sa fie oare o lucrare buna pe care o facem, ce sa fie oare suficienta, ce sa fie oare copii extraordinari in casele noastre, ce sa fie oare o sotie sau un sot, langa care abia astepti sa stai si sa-ti impartasesti experientele de peste zi, ce sa fie satisfactiile pe care le ai la serviciu, in afaceri sau orice alta realizare ? Inseamna « piatra pe piatra ». Si totusi e vremea de-a pune « piatra pe piatra » insa nu e vremea de-a ramane doar la atat cand la orizont  se vad luminile reflectoarelor din vesnicia in care domneste pacea . Poate suna nepotrivit dar tot asa de nepotrivit suna si afirmatia lui Isus cand il opreste pe unul sa faca prioritate din inmormantarea tatalui sau in schimbul urmarii Lui. Am ajuns la concluzia ca toate lucrurile trebuie sa functioneze in asa fel incat sa faca din noi oameni flamanzi si insetati dupa « Casa » care nu este amenintata de cutremur si in care vom ajunge doar daca zidim « piatra pe piatra » si apoi ne continuam calatoria care si asa parca merge din inertie, si totusi cat timp merge e bine. Nu-i asa ca nu de putine ori mergem inainte, slujim, studiem Scriptura, ne rugam, ne pazim de pacat, si toate acestea fara sa mai stim de ce, stim doar ca asa e bine, in ciuda faptului ca ni se sopteste la urechea mintii ca totul la un moment dat e o rutina, e ceva ieftin de tot si nu merita, mai ales intr-o societate in care totul este masurat de bani, daca nu iese banul nu merita, asta e...si totusi continuam, perseveram si la un moment dat ne uitam in urma cu disperare si ce mult ne bucuram ca nu ne-am oprit din a zidi »piatra pe piatra » pentru ca acesta este scopul vietii de-a zidi, Temple, altare, situatii in care Hristos sa poata vorbi, trotuare pe care Isus sa paseasca spre inimile goale,  si din toate lucrarile in care ne-am investit sa ramaina doar caractere sfintite prin Sange.

    Mai e putin si din culmile « locului pregatit » vom privi in jos si vom vedea , ca prapadul maniei lui Dumnezeu nu a lasat « piatra pe piatra » dar a meritat sa zidim pentru ca altfel Cerul ar fi fost mai gol....

    

 

Data: 2007-03-22 16:17:11; Sursa: liviutrifa
 
Copyright 2003 - 2007 Misiunea de evanghelizare Biserica In Strada misiuneabis.ro