» Transant
» Meditatii & eseuri
Start sau sosire
    Asa mai trecusera inca 40 de ani din viata lui Moise, nici el nu stia cum ; mulgand oile, tinand in brate miei fatati pe nisipul oparit de canicula zilei, cautand izvoare limpezi si in turele libere jucandu-se cu Ghersom si cautand flori de cactus pentru sotia lui Sefora. Ghersom, mi-a placut de cand s-a nascut, pentru ca reprezinta prin numele pe care-l poarta, conceptia mea despre lume si viata (Exod 2 :22) si ce imi mai place, este ca Moise slujeste un socru pocait, care intotdeauna a avut cuvinte intelepte de spus.

     Trecusera anii acestia repede pentru Moise. Se consolase cu ideea ca « asta-i viata » si mai mult de atat viata nu-i rezerva nimic. Stia si el ca nu merita mai mult, pentru ca in fiecare noapte, cineva de sub nisipul Egiptului, ii amintea mereu ca a fost o vreme in care Moise fusese si print, nu dintotdeauna a fost cioban. Se gandea adesea la ce i-au folosit lectiile de conducere a maselor, lectii pe care le tocise la palat, pentru ca altfel nu era cale de-a trece in clasa a XII-a. Isi amintea orele cumplite de sport, cand antrenorul lui insista epuizant de mult pe dezvoltarea muschilor de la brate si gambe, de parca n-ar fi stiut ca printul Egiptului umbla doar calare pe cai albi sau in caleasca regala. Era multa ilogica la palat, dar respectand-o era posibila o viitoare intronare. Se mai gandea Moise inconjurat de oitele pasnice, la oamenii aceia arsi de soare, brazdati de lovituri, de sange si mirosind a animale, lasati fara drepturi, lasati fara copii, lasati sa moara muncind carciti sub ploaia de bice egiptene. Oare la ce ii folosesc acum lectiile de scrima, de lupte libere sau trantele ce-l fascinau asa de mult atunci. ?

        Invatase atatea si nimic nu-i folosea acum cand anii se icarcau inghesuiti pe coridorul vietii lui. Isi aminti apoi ca prin lentila, de chipul acelei femei care l-a invatat lucrurile elementare din viata, de fiica ei care intr-o buna zi s-a dus fara sa promita ca se va mai intoarce, cum facea de obicei. Ce ciudata e viata, si agatata parca  de scripeti care atunci cand sunt prea uzati cad cu ea cu tot si… cine mai stie unde. Utilajul acesta care rula in mintea lui, aceste amintiri pe o banda alb-negru, se opri brusc, ca si o roata de bicicleta oprita brusc in mersul ei de o bucata de lemn, impinsa rautacios intre spite si furca, fiind aruncata de data asta spre o priveliste care nu parea deloc normala. O flacara in pustiu ardea de prea multa vreme fara sa se stinga. La inceput crezuse ca negustorii aceia care trecusera, isi incalzisera conservele de miel, dar fara indoiala acum era cu totul altceva. S-a ridicat Moise inconstient, impins de firea-i curioasa, urmarit atent de ochii blanzi ai patrupedelor, scuturandu-si hainele de praful desertului, privind tinta spre petecul de foc. Se uita la el ca si cum era  prima flacara si incepu sa paseasca, nestiind ca tocmai calcase linia de start a urmatorilor 40 de ani, experiente de nervi, de stres, de iubire, de revarsari sfinte, de mana si de prepelite. Inca 40 de ani in care lectiile de conducere au trecut de la teorie la practica, antrenamentele care i-au umflat umerii, bicepsii si gambele, devenisera acum necesare in slujba, iar lectiile de lupta se transfomasera acum in razboaie adevarate, pentru ca Cel ce vorbea din foc il formase, il cioplise, il pictase, il conturase 80 de ani, ca se fie o piesa perfecta in tabloul de puzzle al istoriei, facand din el inca o dovada a faptului ca Dumnezeu se foloseste de oameni fugariti si uitati de societata lor, modificandu-i din printi cu freze de politicieni, in printi cu fete stralucitoare, imprimate cu caldura focului sfant din pustiul mort al acestei lumi.

     Si azi am avut de ales sa fiu print cu nasul mare si par gelat sau print cu inima incalzita de focul chemarii. Imi place sa-i simt caldura, pentru ca aceasta ma tine in viata, in Antarctica intunecata, populata de cadavre in miscare. Abia astept sa aduc la Viata inca un muribund, pentru ca doar asa ma simt mereu  proaspat, gata de orice lucrare buna.

     Daca esti rece, iti dau un sfat, nu e nou, dar e util : inchide-te in staulul din capatul gradinii tale, aprinde-ti o lanterna si citeste in singuratate Exod 3,4 , si de azi inainte nu uita ca ceea ce nu are rost, intr-adevar nu are rost, dar va avea, poate incepand de maine, pentru ca nu stii niciodata cand vei calca si tu linia de « start » sau linia de « sosire ».

 

Data: 2007-11-19 06:05:43; Sursa: liviutrifa
 
Copyright 2003 - 2007 Misiunea de evanghelizare Biserica In Strada misiuneabis.ro